“Să faceţi mereu binele, fiindcă altminteri e vai de voi!”

DOAMNE AJUTĂ ! 
,,Deschide-ţi inima cu simplitate, nesilit, spontan, înaintea Domnului nostru.[…] Să fii plăcut. Să iubeşti tăcerea, pentru că doar astfel inima ta va vorbi lui Hristos. Spune vorbe puţine, dar cu miez. Să iubeşti osteneala trupului şi oboseala, fiindcă acestea întăresc trupul şi sufletul deopotrivă.[…] Tăcerea să-ţi fie tainică, adânc în inimă. Nu-ţi vădi tăcerea să o priceapă toţi. Spune două-trei cuvinte, dar lăuntric nu conteni a te ruga Domnului pentru toţi.”
“Să spui mereu adevărul. Să faci totul cu calm. Să te rogi pentru a deveni mai bun.”
“Să faceţi mereu binele, fiindcă altminteri e vai de voi!”

 

“Astăzi oamenii caută să fie iubiţi şi de aceea eşuează. Corect e să te intereseze nu dacă ei te iubesc, ci dacă tu Îl iubeşti pe Hristos şi pe oameni. Doar astfel sufletul îţi este împlinit.”
“Să-L rogi pe Dumnezeu să te facă vrednic de iubirea Sa.[…] În rugăciunea ta să-I ceri lui Dumnezeu să se facă voia Sa pentru tine. Acest lucru îţi este cel mai de folos.”
“Când te înhaţă satana şi te apasă, să nu rămâi nemişcat, aşa cum rămân unii ce devin melancolici şi cad pe gânduri ore întregi, ca şi când i-ar preocupa probleme importante, deşi nu e vorba despre aşa ceva, ci pur şi simplu sunt robiţi de satana. Să fii pregătit să reacţionezi, să te opui, să respingi asediul satanei, aşa cum pe un om pe care îl prind răufăcătorii şi-l blochează, face o mişcare bruscă şi, dând din mâini îl împinge, scapă din strângerea lor şi se îndreaptă spre altă direcţie, spre Hristos, care îl eliberează.”
“Zadarnice e tot ce iei din egoism. Veşnicie este tot ce dai din iubire. Iar cea mai generoasa veşnicie este să primeşti cu iubire, pentru a dărui bucuria reciprocităţii aceluia ce ţi se oferă cu iubire.”
“Când te rogi pentru un om pe care îl muncesc patimi păcătoase, să nu i-o spui, fiindcă diavolul va afla şi va ridica îndârjire în sufletul tău şi astfel rugăciunea ta nu va da rod. Să te rogi pentru acel om în taină, şi astfel rugăciunea ta îl va ajuta.”
“Să nu te necăjeşti, măi, niciodată. Hristos a înviat ca să ne dea multa iubire şi bucurie, încă de pe acum. Aşadar, de acum să începem să participam tot mai intens la ziua luminată a Împărăţiei iubirii lui Hristos, unde nu se înserează niciodată.”
“În taină îmbrăţişează-ţi în inimă-ţi întreaga obşte şi întreaga Biserică. Nu te lupta cu ceilalţi, nici nu încerca să faci să dispară sau să corectezi cusururile celuilalt. Iubeşte-l aşa cum e, cu defectele sale. Domnul se va îngriji de acestea.
Să-ţi sfinţeşti tăcerea, să nu fie neroditoare.”
“Nu mi-e frică de iad şi nu mă gândesc la rai. Îi cer numai Domnului să fie milostiv cu toata lumea şi cu mine”. […]
“Să nu vă preocupaţi de cele de pe urmă, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindcă să ştiţi că atâta timp cât Îl avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vătăma cu nimic.”
“Iubiţi-L pe Hristos… Hristos este totul, este izvorul vieţii. Toate cele frumoase sălăşluiesc în Hristos. Iar departe de Hristos, tristeţea, melancolia, mânia, supărarea, amintirea rănilor ce le-am primit în viaţă, a greutăţilor şi a ceasurilor de agonie. Iubiţi-L pe Hristos şi să nu vreţi nimic în locul iubirii Lui”.
“De nu vă veţi reveni şi nu veţi fi precum copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”. […]
“Fii atent cum te nevoieşti. Nevoieşte-te cu smerenie şi nu aşa cum faci tu, cu încrâncenare. Încet-încet fiule, şi cu smerenie. Altminteri păcătuieşti”.
“Fiule, de Hristos trebuie să ne apropiem nu de teama că nu ştim ce va fi după ce vom muri. Lui Hristos trebuie să-I deschidem inimile noastre şi, aşa cum tragem perdeaua, lăsând soarele sa intre în casă, trebuie să-L lăsăm şi pe Hristos să vină la noi si sa-L iubim cu iubire adevărată. În felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El”.
“Ascultarea aduce smerenia; smerenia discernământul; discernământul aduce vederea cu duhul, iar aceasta din urmă aduce înaintevederea”.
“Trebuie să-ţi spui mereu acestea: “Doamne, cei ce se îndepărtează de Tine se pierd.” Notează-ţi aceste cuvinte, ca sa le ţii minte, căci sunt pline de înţeles.”
“Sa fii bun şi ascultător. Sa ai răbdare cu ceilalţi, să nu te necăjeşti, să nu fii prea sensibil, să fii destoinic în munca ta.
Să nu vorbeşti la serviciu prea mult despre lucruri religioase, dacă nu eşti întrebat. Să fii un exemplu demn de urmat, în drumul spre Hristos.” […]

“Când uneori începe să-ţi fie frică, aşa cum spui, aceasta se întâmplă din pricina că nu Îl iubeşti îndeajuns pe Hristos. Asta e totul.”
“Să te rogi şi să iubeşti. Să-L iubeşti pe Dumnezeu şi să-i iubeşti şi pe semenii tăi . Nu vezi câte poate face dragostea lui Hristos? Să nu te întrebi în sinea ta dacă te iubesc ceilalţi. Dacă-i iubeşti tu primul, să ştii ca atunci şi ei te vor iubi deopotrivă.
Ca să fii iubit de ceilalţi, mai întâi trebuie să-i iubeşti tu.”
“Când se revarsă asupra noastră Harul cel dumnezeiesc, rugăciunea noastră devine cu totul curată. Să te rogi neîncetat, zi şi noapte, chiar şi când dormi în pat.”

“Să nu te rogi lui Hristos să-ţi ia bolile, ci să dobândeşti pacea, lucrând rugăciunea minţii şi fiind răbdător. Astfel vei avea mare folos. Roagă-te şi nu te supăra. Roagă-te şi fii răbdător.”
“Când citeşti Sfânta Scriptură, căci trebuie să o citeşti necontenit spre a te lumina, Vieţile Sfinţilor sau alte cărţi bisericeşti, de găseşti o propoziţie sau un cuvânt ce te-a impresionat, zăboveşte mai mult în acel loc şi vei vedea că mult te vei folosi.”
Când i-am spus ca nu ţin minte tot ce citesc, Pr. Porfirie mi-a spus acestea: “Să ştii, fiule, că toate ni se depozitează in memorie, iar când Hristos socoteşte că a venit ceasul potrivit, le dezvăluie.”

“Cu cât se află omul mai departe de Dumnezeu, cu atât mai mult este necăjit şi chinuit de felurite lucruri. Trebuie să mergem la duhovnic de fiecare dată când ne chinuie ceva.”
“Să te spovedeşti periodic şi temeinic, fiindcă, chiar de-ai fi Patriarh, dacă nu te spovedeşti, nu te mântuieşti.”
“Fii atent la mine. Şi iadul Şi satana Şi Raiul, toate sunt adevărate. Eu însă nu vreau să te temi de ele, sau să te gândeşti la ele aşa cum faci tu. Vreau 
să-L iubeşti pe Hristos, Care este Totul. Atunci, oriunde te vei afla, nu te vei mai teme de nimic din toate acestea. Vei avea toate lucrurile bune, fie că te afli aici, fie că te afli altundeva. Da, Hristos ne aşteaptă şi, îndată ce ne vom deschide inima cât de puţin, El va pătrunde în ea de îndată şi vom avea parte de toate cele bune. Este întocmai ca soarele. Când tragi fie şi puţin perdeaua, lumina pătrunde imediat în odaie, iar razele sale ne încălzesc.”
“Hristos a înviat! Acesta este cel mai înalt înţeles al creştinismului.”

Parintele Porfirie